Din Remetea se poate accesa Giughiul de Nord. Munții cu marginile abrupte și prãpãstioase, sunt rãmãșițele erupțiilor vulcanice. Crestele acestor munți stãpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasã este acoperitã în special cu pãduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogatã florã și faunã. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sãlbaticã, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenã, tisa și zâmbrul.
Pentru turiști se organizeazã excursii de una sau mai multe zile, fãcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite.
Câteva posibilitãți pentru excursii de o zi:
* Traseul Remetea - Fãgețel - Bãtrâna – Babele Gurghiului - Toplița.
Acesta este un drum de greutate medie, timpul de mers este de 10 - 11 ore. Diferența de nivel este de 850 metri. Datoritã faptului cã drumul este destul de lung, este recomandatã pornirea dis-de-dimineațã. Ca punct de pornire poate fi așezarea Fãgețel, unde se ajunge pe drumul de câmpie, spre vest de fabrica de lapte praf, sau spre dreapta de la cimitirul din Ciutac Sat, la 2 km întâlnim între pâraiele Sineu și Martonca pe spinarea dâmburilor. Pânã aici se ajunge în 2 ore. Dacã vremea permite, o parte a acestui drum poate fi parcursã și cu autoturismul. Pornind mai departe, spre vest de biserica din Fãgețel, pe drumul care urcã pe creastã, se ajunge la niște uluci adãpãtoare. De aici se deschide o priveliște minunatã spre nordul și estul bazinului Gheorgheni. Vizavi se vede lanțul munților Gheorgheni, iar în fundal se vãd crestele pustii ale muntelui Vitoș (1609 m) ridicându-se asupra așezãrilor Tulgheș și Hagota. Când cerul este senin, în spatele lor se vede conturul șters al Masivului Ceahlãu (1795 m). De la adãpãtoare, drumul duce spre dreapta. Dupã o orã de mers se ajunge la poiana Zespezel, de unde drumul de ramificã. Urmând traseul spre dreapta, dupã un sfert de orã de mers se trece pe drumul turistic marcat cu dungã albastrã (Pasul Liban (Șicas) – Pasul Bucin – Poiana Sineu – Rãstolița). Urmând marcajul se ajunge, atingând Izvorul Bãtrânei, într-o orã și jumãtate pe vârful Bãtrâna. Pe vârful Bãtrâna se aflã cel mai mare bloc muntos al lanțului Gurghiului, Fâncelu, care constituie pragul de est al craterului vulcanic. Vârful este acoperit cu pãduri, nu existã priveliște. De aici drumul se bifurcã în trei. Un traseu duce spre Chimari și mai departe pe creasta principalã, spre Vârful Fâncelu. Celãlalt traseu duce spre Izvorul Mureșului, urmând traseul marcat cu dungã albastrã. Dupã doar 200 de metri, ajungem la Foișorul Bãtrânei, acoperit cu brãdet tânãr și rãrit, de unde se poate admira priveliștea. La stânga se vede Buneasa (1653 m) și Vârful Fâncelu cu releul TV pe vârf. Se vede Toplița, pânã la linia Rãstoliței, valea Mureșului, iar în mijloc vârful Mãgura Mare (1481 m). La est sunt Munții Cãlimani. Continuând urmãrirea marcajului printr-un brãdet tânãr, în aproximativ o orã se coboarã pânã la drumul din poalele muntelui Bãtrâna. Trecând drumul și pârâul, pe un drum de pãdure ușor abrupt se ajunge la o altã poianã. La stânga de aceastã poianã cam la 200 m în pãdure, ne întâmpinã un peisaj minunat: vârful Babele Gurghiului. De-a lungul milioanelor de ani, puterile naturii au format prin erodarea eolianã difrențiatã a straturilor geologice a formațiunilor stâncoase minunate forme de ciuperci și stâlpi, cu prãpãstii adânci între ei. Continuând drumul, la 1,5 km se ajunge la o altã cotiturã. Spre dreapta, drumul marcat cu cruce albastrã, duce la Gãlãuțaș. Urmând în continuare marcajul cu dunga albastrã drumul duce printr-o frumoasã poianã și o micã pãdure. Vizavi se vãd vârfurile stâncoase al Munților Cãlimani. Drumul duce mai departe spre coborâșul platoului Bradul, aflat între pârâul Gãinușa și pârâul Zapoda. Cam peste douã ore, trecând lângã ștrandul balneoclimaretic Bradul (Bánffy) din Toplița, se ajunge la gara Toplița. Iarna acest traseu poate fi parcurs și cu schiuri, dar este recomandat doar turiștilor cu experiențã.
* Traseul Remetea - Hegyes – Vârful Crucii – Poiana Sineului.
Este un traseu de greutate medie, cu un timp de parcurs de 9 - 10 ore. Diferența de nivel este de 750 m. Se pornește spre dreapta de la cimitirul din Ciutac Sat, pe drumul județean Remetea - Lãpușna – Ibãnești-Pãdure, paralel cu valea Sineului. Dupã o orã și jumãtate de mers se ajunge la o stânã. De aici se urmeazã marcajul turistic cu triunghi galben. Dupã rampa carierei de piatrã se traverseazã pârâul Sineu și se continuã drumul în valea pârâului Kecskekõ. Drumul duce pe un urcuș între tufișuri de zmeurã și alun, iar peste o orã se ajunge la poalele stâncilor vârfului Caprei. Ocolind pe jumãtate blocul stâncos spre dreapta, se poate ajunge în vârf (1483 m), unde se poate admira vederea spre Remetea și o parte a Bazinului Gheorgheni. Dedesubt se vede o poianã cu pârâul Sineu și mai multe stâne. Cea mai frumoasã priveliște o oferã Vârful Crucii, urmãtoarea stație. Coborând de pe vârf, în partea vesticã, pe drumul șerpuitor de pãdure, în treizeci de minute se ajunge într-un luminiș. Trecând peste pârâu, pe un drum ușor arcuit, care apoi devine potecã, se ajunge pe poiana de sub Vârful Crucii (1517 m). Vârful este acoperit cu pãduri, iar din poianã se poate admira priveliștea spre valea Cranga Albã – Gurghiu. În depãrtare se vede cel mai înalt munte la lanțului muntos Gurghiului, Saca Mare (1777 m). În jos se întind pãdurile Câmpului Veres, Câmpul lui Barta, Lãpușna și Tolvajkút. În trecut, pe aici se întorceau acasã plutașii veniți dinspre Reghin. Aceștia deseori erau jefuiți, de aici vine și denumirea de Tolvajkút (românã Fântâna Hoțos - termen mai rar folosit). De asemenea aici crește Zâmbrul (Pinus cembra), specie ocrotitã pe Vâtful Barta.
În sudul pãrții superioare a poienii, o micã potecã, care mai târziu devine drum, duce în pãdure. De aici, cam într-o orã se ajunge la poiana Sineului (numitã de remeteni Sároshíd (românã Podul noroios)). Acest drum marcheazã și limita dintre județele Harghita și Mureș. În poianã se aflã o casã cu etaj, care gãzduiește serviciul permanent de ocrotire a pãdurii. Pe drumul de pãdure Lãpușna - Remetea care trece pe lângã acea casã, întoarcerea la Remetea se poate face pe un drum de 14 km.
Pe lângã cele douã trasee turistice se pot face excursii de mai multe zile cu cortul pe traseul Remetea - Lãpușna - Gurghiu, Bâtca, Dandár, Pasul Bucin.
Sursa: ro.wikipedia.org
|
