Comuna Potlogi este asezata in sud - vestul judetului Dambovita, in campia
Titului, tranversata de raul Sabar, paraul Suta si delimitata la vest de raul Arges.
Se invecineaza cu judetul Giurgiu la sud, comunele Poiana si Lunguletu la est, comuna Odobesti la nord, comuna Corbi Mari la vest.
Este situata la intersectia DJ 711 A (Bilciuresti -DN 71-DN 7 - A 1/E - Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A ( Bolintin Vale - A 1/E - DN 7 Gaiesti ).
Denumirea comunei vine de la cuvantul potlog care inseamna bucata de piele cu care se carpeste si se peticeste incaltamintea, potlogarul fiind cizmarul carpaci.
Prima atestare documentara a comunei dateaza din 6 februarie 1580. Comuna a avut in sec al XVII lea si al XVIII lea o situate privilegiata. Aflata pe drumul ce leaga fosta capitala a Tarii Romanesti - Targoviste si actuala capitala - Bucuresti, intr-o zona fertila, partial impadurita, udata de apele Argesului, ale Sabarului, propice agriculturii, cresterii animalelor, dar si a comertului si mestesugurilor, mica noastra localitate atrage atentia Domnitorului Constantin Brancoveanu, care ridica aici un mandru palat.
Astfel intre anii 1683-1698 Domnitorul Constantin Brancoveanu construieste la Potlogi Curtea Domneasca, monument istoric de importanta nationala ce constituie totodata si un valoros cap de serie pentru arhitectura rezidentiala la nivelul principal al sec al XVIII lea.
In anul 1776 este mentionat la Potlogi un targ saptamanal care functiona in fiecare zi de luni a saptamanii si care isi desfasoara activitatea si astazi..
Dupa anul 1838 targul din Potlogi a devenit deosebit de activ prin existenta a 42 de mestesugari (boiangii, cojocari, fierari, croitori, mamulari, olari, pielarii, tesatori precum morarit si panificatie).
La 1838 localitatea Potlogi avea deja o populatie de 1614 locuitori avand statutul de localitate foarte mare.
In satul Pitaru localitate componenta a comunei Potlogi s-a nascut cel mai mare pictor al romanilor Nicolae Grigorescu.
Fauna si flora sunt specifice zonei forestiere cu soluri argilo-fluviale si brune argiloase compacte. In suprafata de padure care se mai pastreaza intalnim de regula gorunetele, fagul, ulmul, teiul si frasinul, iepurele, vulpea, veverita si in iernile geroase si cu precipitatii abundente lupul.
Resursele minerale cele mai des intalnite sunt gazele de sonda si petrolul.
Sursa: www.primariapotlogi.ro
|
