Masivul Ceahlău este un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț. Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m).
Masivul Ceahlău este cel mai înalt dintre grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud valea Bicazului, iar la vest văile Jidanuluibistrelor și a Pinticului.
Cel mai apropiat oraș este Bicaz. La poalele lui, la circa 800 de m altitudine se află stațiunea turistică Durău.
Căi de acces:
La est și nord dn15 pe porțiunea Bicaz – Poiana Largului – Tulgeș, la sud dn12c pe porțiunea Bicazu Ardelean – Bicaz. Din dn15 se desprinde calea rutieră secundară dj155f între Izvoru Muntelui – Durău - Ceahlău – Bistricioara.
Clima -Staţia meteo Toaca
Masivul Ceahlău se află în zona temperat-moderat continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două etaje determinate de altitudine și anume: ținutul climatic al munților înalți și ținutul climatic al munților mijlocii.
Temperatura medie anuală este de 0, 7 grade c pe vârful Toaca și 7, 2 grade c la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, când temperatura medie se situează în jurul valorii de 18 grade C, iar valorile minime în ianuarie, când se înregistrează o temperatură medie de -3 grade C. În zonele înalte numărul zilelor de îngheț ajunge la 200, acest fenomen putând apărea chiar și vara.
Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie. Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară. Pot apărea precipitații sub formă de zăpada în orice lună a anului. Un alt aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70%)
Hidrografie
Apele de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic.
Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (chișirig, Neagra și Bistra).
Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă.
Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m.
Fauna
Ceahlăul adăpostește o faună diversp și bogată: 350 de specii de păsări, 40 de specii de reptile, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul bun (ursus artos), cerbul (cervus elaphus), mistrețul (sus scrofa), lupul (canis lupus), vulpea (vulpes Vulpes), râsul (felix lynx), căprioara (capreolus capreolus), pisica sălbatică (felis silvestris), jderul de pădure (martes martes), veverița (sciurus vulgaris) și mândria sâncarilor, capra neagră (rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (dryocopus martius) - cea mai mare ciocănitoare din România, aușelul (regulus regulus) - cea mai mică pasăre din România. În locurile umede de păduri trăiește o reptilă - tritonul carpatic (tritus montadoni), endemism pentru Carpații Orientali.
Rezervații Naturale - Parcul Național Ceahlău.
Bogăția floristică a Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a Parcului Național Ceahlău, cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația `polița cu Crini` (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) și s-a creat o zonă de cercetare științifică, cu o suprafață de 5830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop și Scaunele Zeilor - Ocolașul Mare, la sud.
Legende
Trasee turistice:
Cabana Dochia
Ceahlău - Piatra Lată din Ghedeon
Traseu - Stațiunea Durău (780 m) - Cabana Fântânele (1235 m) - Căciula Dorobanțului - Pe sub Vârful Piatra Lată - Pe sub Panaghia - Pe sub Vârful Toaca (1900 m) - Vârful Lespezi (1805 m) - Cabana Dochia (1770 m)
Marcaj: bandă roșie
Timp de mers: 3 1/2 - 4 ore
Traseu - Stațiunea Durău (780 m) - Poiana Viezuri (vesuri) - Cascada Duruitoarea (1250 m) - Poiana Scăiușului - Polița cu Ariniș (1555 m) - Curmătura Piciorul Șchiop (1765 m) - Cabana Dochia
Marcaj: cruce roșie
Timp de mers: 4 1/2 - 5 ore
Cascada Duruitoarea
Traseu - Stațiunea Durău (780 m) - Pârâul Rupturilor - Cascada Duruitoarea (1250 m) - Poiana Scăiușului - Polița cu Ariniș (1555 m) - Curmătura Piciorul Șchiop (1765 m) - Cabana Dochia
Marcaj: cruce albastră
Timp de mers: 4 1/2 - 5 ore
Traseu - Satul Izvorul Alb (500 m) - Valea Izvorului Alb - Cabana Falon (940 m) - Stânca Dochiei - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia (1770 m)
Marcaj: triunghi albastru (vechi)
Timp de mers: 5 1/2 - 6 ore
Traseu - Satul Izvorul Alb (500 m) - Bâtca Baicului (1174 m) - Curmătura Lutu Roșu (1015 m) - Culmea Răchitiș - Piatra cu Apă - Detunatele - Cabana Dochia
Marcaj: bandă albastră
Timp de mers: 6 - 6 1/2 ore
Traseu - Cabana Izvorul Muntelui (800 m) - Pârâul Maicilor - Poiana Maicilor - Ocolașul Mic - Hornul Ghedeonului - Cabana Dochia
Marcaj: bandă roșie
Timp de mers: 4 - 4 1/2 ore
|
