Ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi, apartine Mitropolitului Veniamin Costachi.
Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane.
S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880.
Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul autoritatilor statului, lucrarile se vor incheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu.
Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I.
Catedrala ieseana este o cladire monumentala, de plan dreptunghiular, marcat la colturi de patru turle decrosate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme tarzii ale Renasterii italiene. Elementele decorative, atat in interior, cat si in exterior, sunt dominate de baroc.
Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. |
