Cristian (în germană Neustadt-Burzenland, în dialectul săsesc Noscht, în maghiară Keresztényfalva) este o comună din judeţul Braşov, Transilvania, România, situată la 9 km de municipiul Braşov, în drum spre Bran (pe DN 73). Comuna este compusă de satul Cristian singur şi se învecinează cu oraşul Ghimbav la nord, cu municipiul Braşov la est şi cu oraşul Râşnov la sud şi vest.
________________________________________________________________________________________
Istoric
Înfiinţat in prima jumătate a secolului al XIII-lea de coloniştii germani (ulterior deveniţi saşi), în 1362 Cristianul este pentru prima oară menţionat ca Krestyenfalu, într-o scrisoare a regelui Ludovic de Anjou, mai apoi în 1367 (Villa Cristiani), 1377 (Nova Civitas), şi mai târziu, sub diverse denumiri care nu îi vor aminti însă statutul de oraş, ci, descendent, va fi numit în documente ca târg sau sat.
În jurul anului 1270 este construită biserica Sf. Nicolae, mai târziu, biserica evanghelică. De-a lungul timpului, aceasta a suferit numeroase modificări.
________________________________________________________________________________________
Demografie
An Total Saşi Români Unguri Alţii
1838 2.325 1.588 724 13
1875 2.308 1.447 722 69 70
1890 2.604 1.623 850 131
1930 2.873 1.528 1.138 180 27
1992 3.764 222 3.436 88 18
________________________________________________________________________________________
Economie
Economia Cristianului se bazează în principal pe agricultură, comerţ şi mică industrie. Aici sunt construite subansambluri auto şi sunt fabricate uleiuri minerale şi sintetice pentru industrie. De asemenea, în comună se găseşte şi o fabrică de mobilă.
________________________________________________________________________________________
Turism
În centrul comunei Cristian se află biserica fortificată săsească. Corpul basilical iniţial a fost ridicat in stil romanic având insă elemente sculpturale de factură gotică(din care se mai păstrează o rozasă integrală si trei chei de boltă decorate cu bustul lui Isus, un Agnus dei si o floare de cireş) care demonstreaza prezenta unui atelier de filiaţie cisterciană (adică aflat sub influenta mânăstiri de la Cârţa). Toate aceste elemente imping datarea bisericii vechi catre prima jumatate a secolului al XIV-lea. In prima jumatate a secolului al XIX-lea biserica a fost recladită in stil neoclasic (specific transilvănean) in urma dărâmării partiale, dar şi cu scopul lărgirii, in noua cladire fiind incorporat, pe lângă elemetele decorative menţionate mai sus, şi portalul vestic in stil romanic cât si piatra de mormânt a preotesei Anna May (1631) salvate de la biserica iniţiala. Fortificaţia ce imprejmuieşte biserica a fost construită in prima jumătate a secolului al XV-lea sub forma unei incinte ovale cu opt turnuri si un bastion pe poartă (transformat in secolul al XIX-lea in casa parohiala) dublată de un zid mai jos (zwinger)şi de un şanţ cu apă (astazi acoperit). Pe latura estică a fortificaţiei, in exterior, s-a constuit cimitirul evanghelic (datat 1826). În prezent tot amsamblul se află intr-o bună stare de conservare.
Un alt monument însemnat al comunei este biserica ortodoxă, costruită în stil neogotic în 1795. Bolţile naosului şi altarul sunt acoperite cu picturi murale datând din 1821 (pictor: Stoica Popovici). De asemenea, în biserică se găsesc icoane „împărăteşti” pictate în 1770, precup şi potirul executat de argintarul lui Constantin Brâncoveanu, anume Beckner (datat 1793).
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Troiţa este amplasată într-un parc, de-a lungul Drumului Naţional. Aceasta a fost realizată în anii 1945-1946, de către Regimentul 89 Infanterie |
