Complexul rupestru este așezat întru-un cadru natural deosebit și este din trei mici chilii și o micuță biserică a cărei naos și altar sunt săpate în stâncă, iar pridvorul și clopotnița sunt înglobate într-o structură de lemn. Bisetica are hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătoru. Curtea largă din jurul bisericii, cu arbori falnici, este acum și locul unui mic cimitir, ce dă întregului loc un aer și mai misterios.
Dar oare cum a apărut aceste bizare construcții aici? Legenda spune că biserica a fost săpată în stâncă de doi ciobani de-ai locului, Vlad si Simion. Se spune că unul ciobani a auzit în timpul somnului un glas care îl îndemna să sape în stâncă, deoarece va descoperi icoana Sfintei Fecioare Maria. Om credincios, ciobanul a făcut întocmai și a găsit icoana. Acest fapt l-a determinat să sape încăperea bisericii, împreună cu celălalt cioban și cu ajutorul nemijlocit al sătenilor.
Tradiția orală plasează acest eveniment în anul 1274, numele celor doi ciobani fiind dăltuite în inscripția din altar. Atestările documentare datează dintr-o perioadă mai târzie, din secolul al XVI-lea.
Asamblul rupestru deși are o vechime de peste 700 de ani este într-o stare de conservare foarte bună, putând fi vizitate atât biserica, cât și cele trei chilii. Conform mențiunilor lui Alexandru Odobescu, în urma cercetărilor ce le-a efectuat în anul 1871, în trecut ansamblul monahal îngloba șapte chilii. |
