Prima atestare documentara a Branului o intalnim numai in momentul in
care spatiul locuit de romanii din sud-estul Transilvaniei, intra in
sfera de interes a regalitatii maghiare. In acest context, in Tara
Barsei sunt adusi cavalerii teutoni, a caror misiune era asigurarea
unui punct de sprijin pentru supravegherea drumurilor peste Carpati si
expansiunea maghiara in Tara Romaneasca, acordand feude unor nobili
credinciosi. Intalnim in anul 1367 consemnat pentru prima oara Branul
intr-un act de danie.
Prima mentiune documentara a celorlalte sate branene dateaza din anul
1729. In acest an, intr-o lista a celibasilor sunt mentionate satele
Sohodol, Poarta , Predelut, Valea Lunga, Moieciu de Sus, Simon, Moieciu
de Jos, Zbarcioara, Sirnea si Coacaza, iar in anul 1732 si satul
Fundata.
In zilele noastre, Branul a inceput sa se dezvolte rapid, toata aceasta
evolutie gravitand in jurul Castelui Bran, locul care a suscitat atata
si atata interes, socotindu-se ca aici ar fi lacasul vampirilor, locul
pe unde a trecut si Vlad Tepes, supranumit Dracula.
|