|
Abrud (în maghiară Abrudbánya, în germană Großschlatten, Grossschlatten, Altenburg, în latină Colonia Auraria Maior) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, din localitățile componente Abrud (reședința), Abrud-Sat, Gura Cornei și Soharu.
Între 1918 și 1950, orașul Abrud, pe atunci comună, a fost reședință de unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi (plasă) în cadrul județului interbelic Alba, sub numele omonim de plasa Abrud.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 136), localitatea apare sub numele de „Abrud Banya”. De-a lungul unei văi („Váljé Korna”) la 1–2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”).
Istorie Abrud Orașul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Știurt, păstrând în perimetrul său urmele așezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista și o mică fortificație cu rol de observație și de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roșia Montană). Fortificația romană din punctul “Cetățeaua” de la Abrud este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba[6] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber.
Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și trei table cerate[7].
Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie de la Cioara (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848, suferind astfel distrugeri în timpul acelor evenimente[7].
În perioada interbelică, Abrud a fost reședința plășii Abrud.
Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roșia Montană) și cu creșterea animalelor.
Clădiri istorice Abrud
Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004: *Biserica “Sfinții Apostoli” (sec.XVIII) *Biserica Romano-Catolică (sec.XIV-XVIII, str.Detunata nr.2). Biserica a fost înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparținând iconografiei apusene („Martiriul Sf. Erasmus“), scene comentate cu inscripții chirilice, dovedind participarea unui zugrav român. *Casă și poartă (sec.XIX, str.Detunata nr.25)
Obiective turistice Abrud
* „Casa lui Ioan Buteanu”, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni. * „Casa tribunului Ioan Șuluțiu”, creator al artileriei moților, gazdă a revoluționarilor A. Golescu și B. Iscovescu din Țara Românească. * „Casa lui Ioan Boeriu”, vice-prefect și primar al Abrudului între 1848-1849. * „Casa memorială Alexandru Ciura”, locuința părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Clădirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849. * Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu și Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul orașului. * „Monumentul Eroilor Neamului“, amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălțime de 2 m și este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe fața de vest, cât și pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găsește și pe placa de marmură de pe fațada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă - 1916“.
SURSE DESCRIERE https://ro.wikipedia.org/wiki/Abrud | 
